Existenta e o realitate. Dumnezeu e o fictiune. Partea a II-a

O data ce Dumnezeu este indepartat, posibilitatea omului de a creste si a se dezvolta devine absolut libera.

Un zeu este un despot, un fascist. Fara Dumnezeu, lumea devine libera.
Existenta da fiecarui individ o demnitate uriasa. De la cel mai mic fir de iarba pana la cea mai grozava stea din Univers, ea da iubire si semnificatie enorma, si nu face nici o diferenta. Existenta acorda egalitati si oporunitati egale. Nu e nevoie sa pierzi timp in rugaciune, sa citesti scripturile, care sunt cele mai putin sfinte carti din lume. NU e nevoie sa fii exploatat de preoti. Esti dintr-odata eliberat de toate lanturile astea. Acum poti sa fii tu insuti.

Atata timp cat exista Dumnezeu nu vei putea fi niciodata tu insuti.
Esti doar o marioneta, sforile tale sunt in mainile lui Dumnezeu. O zicala veche in India spune ca nici cea mai mica frunza din copaci nu se misca decat daca primeste de la Dumnezeu ordin sa se miste.
Orice ai fi, religiile iti spun ca esti tarana. Cuvantul "om" vine din "humus", care inseamna noroi, tarana. Si cuvantul in ivrit, araba, urdu, hindi este "admi" - este folosit ca numele primului om,
Adam. "Admi" inseamna pamant. Dumnezeu l-a facut pe om din pamant si apoi a suflat viata asupra papusii.

Acum, tu ce fel de libertate ai? Cineva a suflat viata asupra ta si este tot in mainile lui sa se opreasca sa mai sufle viata asupra ta in orice clipa. Orice ai face, religiile cred ca este soarta ta, care ti-e scrisa in frunte. Si au fost oameni prosti care chiar au incercat sa citeasca ce ti-e scris in frunte. Astrologi, chiromanti, tot felul de oameni care au exploatat simplitatea si inocenta Sunt
oameni care iti citesc in palma, se uita la linii si iti spun ce inseamna ele. Ideea de baza aici e ca tu nu-ti traiesti viata, faci doar parte dintr-un spectacol, si rolul pe care il joci a fost decis cu mult inainte.

Krishna - in marele razboi indian, Mahabharata - i-a dat discipolului sau, Arjuna, o replica.
Vazand imensul masacru care urma sa aiba loc, Arjuna pur si simplu si-a pierdut cumpatul, desi era un om de mare curaj si cu o inteligenta deosebita.
El a spus: "Nu vad rostul acestui razboi. Chiar daca o sa castig ... si cu siguranta voi castiga" - pentru ca nu mai era un alt luptator ca el. - "Dar sa stau pe tronul victoriei inconjurat de cadavrele tuturor prietenilor si dusmanilor mei, toti oamenii aceia frumosi, nu ma incanta deloc. Numai cand imi imaginez scena asta si innebunesc. Decat sa lupt, mai bine cedez tronul - unui alt var-frate. Il las pe el sa guverneze tara si eu plec in Himalaya sa meditez, sa devin sannyasin. Mi-am pierdut orice interes in lupta."

Krishna incearca in toate felurile sa il convinga, insa Arjuna stapaneste nu numai lupta, ci si argumentele intelectuale si riposteaza. Pana la urma, nemaiavand argumente, Krishna spune, "E
scris in destinul tau. Daca pleci, pleci de langa Dumnezeu. Razboiul este predestinat de Dumnezeu sa-i distruga pe toti cei care nu sunt virtuosi si sa-i lase numai pe virtuosi sa supravietuiasca. " La aceasta nu mai exista contraargument, pentru ca Arjuna crede in
Dumnezeu si in destin.

Arjuna a mers la razboi. Krishna a fost raspunzator, acum 5000 de ani, pentru distrugerea acestei tari, prin argumentul fals pe care l- a adus. In razboi nu numai ca au murit foarte multi oameni, insa razboiul a distrus curajul acestei tari, care a inceput sa se sperie de orice calamitate, oricat de mica.

2000 de ani de sclavie ....Vreau sa fie clar pentru toata lumea ca cei care sunt responsabili pentru acesti 2000 de ani de sclavie sunt cei mai mari oameni din India. In capul listei sta Krishna; Arjuna este doar umbra lui.Apoi vine Mahavira, care i-a invatat pe oameni sa fie nonviolenti in asa masura incat urmasii lui nu erau nici macar in stare sa cultive plante, spunand ca ele au viata; daca cultivi, inseamna ca trebuie sa omori plantele atunci cand strangi recolta. Gautama Buddha este pe locul al treilea; el a invatat oamenii sa accept, sa fie multumiti cu ceea ce au - saraci, infometati, sclavi, sa ramana perpetuu multumiti.

Invataturile lor au fost minunate. Trebuie insa sa amintesc ceva, ca sa nu fiu prost inteles. Invataturile lor au fost minunate, insa ei nu s-au gandit niciodata la implicatiile acestor invataturi. Nu s-au gandit niciodata ca daca predici nonviolenta unei tari intregi, daca ii spui sa renunte la orice arma, cand nimeni altcineva in lume nu face asta, atunci pui tara aia in starea de victima, exploatata de oricine.

Si timp de 2000 de ani un invadator dupa altul a venit in India, a exploatat-o si a plecat. Intr-un final, mahomedanii au venit si s-au gandit: "De ce sa mai plecam? Putem nu doar sa exploatam poporul asta, ci sa-l guvernam si sa ramanem aici." Si apoi au venit britanicii, francezii, portughezii, si toti au incercat sa exploateze tara asta. Britanicii au fost de departe cei mai isteti.
Portughezii au avut micile lor insule Diu, Daman si Goa, francezii au avut o mica parte din tara, Pondicherry. Britanicii au avut insa toata tara.

Oamenii au ramas infometati si au murit de foame si nimeni nu s-a gandit ca de fapt aceste marete principii sunt intr-un fel responsabile pentru situatia nefericita prin care a trebuit sa
treaca India atatea mii de ani. Si nici chiar astazi nimeni nu incearca sa vada toate implicatiile. Fiecare principiu maret isi are propriul nor negru. Si daca nu intelegi si norul, in curand ai sa fii absorbit de el. Daca il intelegi, esti in stare sa-l ocolesti.

Dumnezeu se pare ca este cel mai mare principiu care i-a fost predicat omului de-a lungul secolelor, dar nimeni nu i-a analizat implicatiile.

OSHO
"Hari Om Tat Sat"