30 septembrie 2007

CE VA TREBUIE PENTRU A REUSI?

Ati incercat intr-o noapte sa ascultati sunetele orasului in care locuiti? Masinile care trec pe strada, vantul care face sa tremure crengile copacilor, oamenii care se plimba de mana si-si soptesc cuvinte dulci, cainii ce latra…. Daca ati sta sa ascultati sunetele noptii, acestea v-ar spune o intreaga poveste. A Universului insusi. Universul nu doarme. Numai noi dormim. Si cteodata dormim chiar si atunci cand suntem treji. Dormim cand mergem la birou, cand ne indeplinim constiinciosi sarcinile de serviciu, dormim cand suntem acasa, trebaluind de zor, frecand podele, spaland faianta din baie, ori facand mancare. Dormim cand privim imaginile ce se succed la televizor, dormim cand …. dormim.
Daca am incerca sa iesim macar pentru un moment din starea de amorteala indusa de cotidian, de rutina zilnica, am observa poate ca intregul Univers se misca odata cu noi, ca totul este miscare si indiferent ce am face noi, continua sa existe. Daca numai pentru o clipa ne-am putea opri din rutina, am vedea ca nu conteaza ceea ce trebuie sa faci pentru ca e impus, ci conteaza numai ceea ce-ti doresti cu adevarat.
Ce-ar fi daca, pentru o zi ati incerca sa faceti numai ceea ce doriti? Adica, in loc sa mergeti plictisiti la birou, sa va indepliniti sarcinile de serviciu bine, insa fara nici o tragere de inima, ati incerca sa faceti ceea ce va place? Sa cititi o carte inainte de a pleca spre serviciu, sa scrieti unui amic drag, pe care nu l-ati mai intalnit de mult, sa mancati ce va place… oare nu ati incepe ziua altfel? Sau, dupa orele de serviciu, in loc sa veniti acasa, sa urmati ritualul zilnic, mancare, copii, cumparaturi etc, sa faceti altceva? De pilda, o plimbare intr-un parc, o vizita prietenilor.
Obisnuinta devine o a doua natura. Nu e rea, insa tinde sa acapareze totul. Ajungi sa fii un sclav al acesteia. Trebuie sa faci ceva pentru ca asa ai facut si ieri, si alaltaieri. Cand reusesti sa iesi din cotidian, sa dobandesti dexteritatea de a face ceea ce-ti place, chiar si numai pentru cateva clipe, viata iti va parea altfel, orele interminabile la birou nu vor mai fi plictisitoare, timpul pierdut in metrou, in tramvai ori masina va fi castigat. Orice fiinta e supusa evolutiei, nu ramane niciodata in punctual in care se gaseste. De indata ce ati inceput sa va cuceriti fericirea, si in acelasi timp, sa va cunoasteti pe voi insiva, de atunci incepe in viata voastra o faza noua, premergatoare idealurilor propuse. Odata ce idealul e atins, trebuie inlocuit mereu cu unul superior. Trebuie sa tintiti atat de departe cat poate strabate privirea voastra. Odata realizat idealul propus, viata isi va mari orizontul. Nu veti mai pierde timpul, zilele vor fi mai pline, veti avea impresia de forta si de satisfactie. Trebuie atat de putin pentru a reusi….

CLAUDIA UNGUREANU-MAIER

Niciun comentariu: