Amanarea, obiceiul de a lasa lucrurile pe ultimul moment, poate reprezenta o problema majora atat in cariera cat si in viata personala. Oportunitati ratate, ore de lucru frenetic, stres, impovarare peste limite, resentimente sau vinovatie sunt doar cateva dintre simptome. Acest articol va explora cauzele primare ale amanarii si iti va oferi cateva unelte practice pentru a o depasi.
1.Inlocuieste Trebuie cu Vreau
In primul rand, un motiv important pentru care amani ceva este gandul ca trebuie neaparat sa faci acel lucru. Cand iti spui ca trebuie sa faci ceva, subintelegi ca esti fortat sa o faci, si automat vei avea o senzatie de resentiment si revolta.
Amanarea apare ca un mecanism de aparare care tine acest disconfort la distanta. Daca treaba pe care o amani are un termen - limita real, cand se apropie termenul-limita senzatia de disconfort asociata cu a face treaba este depasita de un disconfort si mai mare daca nu te apuci imediat de ea.
Solutia la primul blocaj mental este sa realizezi si sa accepti ca nu trebuie sa faci nimic din ce nu vrei sa faci.
Desi pot exista consecinte serioase, esti intotdeauna liber sa alegi. Nimeni nu te obliga sa-ti desfasori activitatile in felul in care o faci. Toate deciziile pe care le-ai luat de-a lungul timpului te-au adus in punctul in care te afli azi. Daca nu-ti place unde ai ajuns, esti liber sa incepi sa iei decizii diferite, si vor aparea rezultate noi.
De asemenea, fii constient de faptul ca nu obisnuiesti sa amani in toate domeniile vietii tale. Chiar si pentru cei mai inraiti intr-ale amanatului exista domenii in care nu amana niciodata. De pilda poate ca nu ratezi niciodata serialul TV preferat, sau reusesti in fiecare zi sa citesti ce s-a mai postat pe forumurile online preferate.
In fiecare situatie, libertatea de a alege iti apartine. Deci daca amani sa te apuci de proiectul pe care simti ca "trebuie" sa-l faci anul asta, realizeaza ca alegi sa il faci din proprie vointa. E mai putin probabil sa amani treburi pe care alegi sa le faci in mod deschis si liber.
2.Inlocuieste Finalizeaza cu Incepe
In al doilea rand, daca te gandesti la o treaba ca la un mare intreg ce trebuie finalizat, aproape sigur ca o vei amana. Cand te concentrezi asupra ideii de a termina o treaba pentru care nici nu poti vizualiza clar toti pasii ce o vor duce la implinire, creezi un sentiment de coplesire. Apoi asociezi acest sentiment dureros cu treaba respectiva si amani cat de mult posibil. Daca iti spui "trebuie sa-mi calculez impozitele azi", sau "trebuie sa termin acest raport", e foarte probabil sa te simti coplesit si sa amani treaba.
Solutia este sa te gandesti sa incepi cu o mica parte din treaba respectiva, in loc sa te gandesti ca trebuie sa finalizezi toata treaba. Inlocuieste intrebarea "Cum am sa termin toata asta?" cu "De care parte pot sa ma apuc chiar acum?"
Nu-ti fa griji ca trebuie sa termini ceva important. Concentreaza-te doar pe ce poti face acum. Daca faci asta de suficiente ori, in cele din urma te vei apuca de ultima parte din treaba, si asta va duce la finalizare.
3.Inlocuieste perfectionismul cu permisiunea de a fi uman
Un al treilea tip de gandire eronata ce duce la amanare este perfectionismul. Daca te gandesti ca trebuie sa faci treaba perfect de la prima incercare e destul de probabil ca nici nu o vei incepe.
Credinta ca trebuie sa faci ceva perfect provoaca stres; vei asocia stresul cu treaba respectiva si astfel te vei conditiona singur sa o eviti. Ajungi astfel sa amani treaba pana in ultimul moment, ca sa poti scapa in sfarsit din incurcatura.
Acum nu mai e destul timp pentru a face treaba perfect, deci ai scapat de povara fiindca iti poti spune ca ai fi putut sa o faci perfect daca ai fi avut mai mult timp. Dar daca nu ai un termen-limita pentru o anumita treaba, perfectionismul te poate face sa o amani la nesfarsit. In caz ca nici nu te-ai apucat inca de proiectul pe care ai vrut mereu sa-l faci foarte bine, sa fie cumva perfectionismul cel care te impiedica?
Solutia la perfectionism este sa-ti dai permisiunea de a fi uman.
Ai folosit vreodata un program de calculator pe care sa-l consideri absolut perfect din toate punctele de vedere? Ma indoiesc. Realizeaza ca o treaba imperfecta finalizata azi e intotdeauna mai buna decat o treaba perfecta amanata la infinit.
4.Inlocuieste privarea cu distractie garantata
Un al patrulea blocaj mental apare cand asociezi sarcina respectiva cu privarea. Adica te gandesti ca lucrul la acel proiect implica privarea ta de multe placeri ale vietii.
Va fi nevoie sa-ti suspenzi restul activitatilor pentru a finaliza proiectul? Iti spui ca va trebui sa te izolezi, sa lucrezi ore nesfarsite, sa nu te mai vezi cu familia, sa renunti la distractii? Astfel de ganduri nu au cum sa fie prea motivatoare, desi multi oameni asta isi spun atunci cand se forteaza sa se apuce de treaba. Imaginea unei lungi perioade de lucru continuu in singuratate si fara distractii este o reteta sigura pentru a amana proiectul.
Solutia la perspectiva privarii este sa faci exact opusul. Intai asigura-ti partile atragatoare ale vietii, si apoi organizeaza-ti treaba in jurul lor.
Desi poate suna contraproductiv, acest tip de psihologie inversa functioneaza de fapt extrem de bine. Decide dinainte cat timp vrei sa aloci saptamanal pentru familie, distractii, sport, activitati sociale si hobbiuri. Asigura-ti o abundenta de activitati preferate in timpul liber. Apoi limiteaza timpul de lucru saptamanal la ceea ce a mai ramas.
Cei mai performanti oameni din orice domeniu isi iau mai mult timp liber si lucreaza mai putin decat cei obsedati de munca. Daca iti privesti timpul de lucru ca pe o resursa limitata mai degraba decat ca pe un monstru incontrolabil care infuleca din toate domeniile vietii tale, vei incepe sa te simti mult mai echilibrat, iar in timpul de lucru vei fi mai concentrat si mai eficient.
S-a demonstrat ca timpul optim de lucru saptamanal pentru majoritatea oamenilor este de 40-45 de ore. A munci mai mult de atat are un efect negativ asupra productivitatii si motivarii, astfel incat pe termen lung rezultatele muncii sunt mai slabe.
Ce s-ar intampla daca ti-ai rezerva doar un anumit numar de ore pe saptamana pentru lucru? Cum ar fi daca as veni la tine si ti-as spune: "Saptamana asta n-ai voie sa lucrezi decat 10 ore"?
Sentimentul privarii s-ar inversa, nu-i asa? In loc sa simti ca munca te priveaza de timp liber, ai simti ca esti privat de munca. Ai inlocui "vreau sa ma joc" cu "vreau sa muncesc", motivatia de a munci s-ar dezlantui, si orice urma de amanare ar disparea.
De asemena, recomand cu caldura sa-ti iei macar o zi libera pe saptamana in care sa nu faci nici un fel de treaba. Asta te va reincarca energetic si vei fi nerabdator sa incepi o noua saptamana.
Daca iti asiguri o zi fara munca te vei simti mai motivat sa muncesti, si mai putin tentat sa amani. Cand stii ca ziua urmatoare e ziua libera, e mai putin probabil sa amani vreo treaba, fiindca nu vrei sa lasi ceva de terminat in ziua libera. In schimb cand fiecare zi e o zi de munca, munca pare nesfarsita, si iti spui tot timpul "ar trebui sa muncesc". Asa incat creierul tau va folosi amanarea ca pe o metoda de a asigura si ceva distractie in viata ta
5.Esaloneaza-ti proiectele
Pentru proiectele pe care le-ai tot amanat de ceva timp, recomand metoda esalonarii ca punct de pornire. Uite cum functioneaza: intai, selecteaza o mica parte a proiectului, la care sa poti lucra timp de numai 30 de minute. Apoi alege o recompensa pe care sa ti-o oferi imediat dupa aceea.
Recompensa e asigurata in baza simplului fapt de a dedica acel interval de timp lucrului; nu depinde de vreo realizare semnificativa. Exemple de recompensa ar fi: sa urmaresti serialul TV preferat, sa vezi un film, sa te delectezi cu o cina sau gustare, sa iesi cu prietenii, sa mergi la o plimbare, sau orice altceva ti se pare placut.
Deoarece timpul cat vei lucra la treaba respectiva e atat de scurt, atentia ta va fi captata de placerea recompensei apropiate, si nu de dificultatea lucrului. Oricat de neplacuta ar fi treaba, nu prea exista ceva ce sa nu poti indura timp de 30 de minute daca stii ca te asteapta o recompensa suficient de atragatoare.
Cand iti esalonezi treburile, vei descoperi ceva foarte interesant. Vei descoperi probabil ca vei continua sa lucrezi mult peste cele 30 de minute. Deseori te vei implica atat de mult in treaba, chiar daca este dificila, incat chiar vei vrea sa continui sa lucrezi la ea. Nici nu vei sti cand au trecut o ora sau chiar mai multe.
Certitudinea recompensei e in continuare acolo, asa ca stii ca te poti bucura de ea oricand te simti pregatit sa te opresti. Odata ce te-ai apucat de treaba, nu te mai ingrijorezi de dificultatea lucrului, ci te ocupi de finalizarea partii la care lucrezi si careia ii dedici toata atentia.
Cand decizi sa te opresti din lucru, ofera-ti recompensa si bucura-te de ea. Apoi programeaza-ti o alta perioada de 30 de minute in care sa lucrezi la proiect, cu o alta recompensa. Stiind ca vei fi mereu recompensat pentru eforturile tale, vei asocia tot mai mult placerea cu proiectul la care lucrezi.
Cand recompensa este imediata, te simti mult mai motivat decat cand recompensa este indepartata in timp si incerta. Cand te recompensezi pur si simplu pentru timpul alocat, si nu pentru vreo realizare anume, vei fi nerabdator sa te intorci la lucru iar si iar, si in cele din urma vei termina.
Realizeaza ca amanarea este cauzata de asocierea unei forme de durere sau neplacere cu treaba pe care o ai de facut. Metoda de a depasi amanarea este pur si simplu sa reduci disconfortul si sa maresti placerea pe care o asociezi cu inceputul lucrului, reusind astfel sa depasesti inertia si sa obtii un impuls propulsatoriu pozitiv. Si daca te apuci de o treaba iar si iar, pana la urma o s-o inchei.
de Steve Pavlina
Postări
