18 ianuarie 2008

SURASUL INTERIOR


In China antica, maestrii taoisti recunosteau puterea energetica a surasului. Ei practicau Surasul Interior spre propriul lor folos, pentru a dinamiza circulatia energiei chi, ceea ce le aducea sanatate, bucurie si longevitate.

Surasul Interior trimite energie pozitiva in organe, atat de importante pentru viata noastra. In mod bizar, in vreme ce acordam atentie aparentelor exterioare, putini dintre noi cunosc asezarea si aspectul organelor noastre interne, a glandelor, localizarea si modul in care functioneaza. Si mai grav, suntem surzi la avertismentele subtile pe care ni le trimit, atunci cand le asuprim cu regimuri alimentare si moduri de viata nesanatoase.

Cine este familiarizat cu organele sale interne, cine le apreciaza in mod constient functia pe care o indeplinesc, invatand sa le inteleaga mesajele, acelui om, organismul ii va fi recunoscator pe de-a-ntregul, rasplatindu-l cu vitalitate. Daca intre noi si oameni straini exista sentimente de afectiune si de comunicare, de ce n-ar exista asemenea sentimente, si intre noi si interiorul corpului nostru, incepand cu celulele si terminand cu organele? Sunt vii, fac parte din noi, le datoram existenta. Iubirea care ne face bine noua, le face bine si lor. Din pacate, uitam prea des ca starea noastra de bine si bucurie o datoram, inainte de toate, structurii invizibile a corpului nostru, un univers fabulos, compus din miliarde de unitati de viata, care se nasc, lupta pentru existenta si mor. De binele lor depinde binele nostru. Si pentru asta, nu merita oare sa le rasplatim cu un suras?

Surasul Interior este extrem de eficace pentru a neutraliza stresul cotidian. In societatea de azi, milioane de oameni incearca sa scape de el, dar din pacate, remediile oferite le aduc doar o rezolvare partiala si temporara.

Conform invataturii inteleptilor taoisti, cand zambim, organele noastre emit o secretie comparabila cu mierea si care hraneste intregul corp.

In schimb, cand suntem furiosi sau stresati, organele interne produc secretii otravitoare, care blocheaza canalele de energie, stagneaza in organe si produc indigestia, cresterea tensiunii arteriale, accelerarea pulsului cardiac, insomnii.

Cand zambetul coboara in interiorul corpului, el face organele sa se dilate, sa-si recapete forma, sa absoarba umiditate, ceea ce le face mai eficiente.

11 ianuarie 2008

Noi suntem creatorii viitorului nostru- OMRAAM


Prezentul nostru este rezultatul trecutului nostru. Gândurile, sentimentele, dorinţele pe care le-am avut în încarnările anterioare au declanşat în univers forţe şi puteri de aceeaşi natură care au determinat calităţile, slăbiciunile şi evenimentele existenţei noastre.

Singurul lucru ce ne stă în putere este de a pregăti viitorul. Da, iată ce este neclar pentru majoritatea oamenilor: ei discută la nesfâtşit pentru a afla dacă omul este liber sau nu, unii gândind că este, alţii că nu este liber, dar în realitate ei pun greşit problema. Libertatea nu este o condiţie dată sau nu omului odată pentru totdeauna. În ceea ce priveşte prezentul, libertatea lui este foarte limitată, pentru că prezentul este consecinţa unui trecut asupra căruia este imposibil de a reveni pentru a-l modifica; trecutul trebuie suportat, digerat. Pentru viitor suntem noi liberi, pentru că avem posibilitatea de a-l crea aşa cum îl dorim.

Iată un adevăr foarte important de cunoscut, pentru a putea înţelege în ce sens trebuie lucrat! Dacă nu, ce se întâmplă? Neştiind că putem îmbunătăţi situaţia pentru viitor, suportăm prezentul, ne lăsăm pradă unui comportament din ce în ce mai deplorabil, iar rezultatul e că la următoarea încarnare vom fi şi mai limitaţi, şi mai sclavi.

Începând de azi, puteţi să vă pregătiţi viitorul. Prin dorinţă, gândire şi imaginaţie, veţi alege o orientare, veţi cere cele mai bune calităţi şi condiţii pentru a vă putea manifesta într-o zi ca fiinţe de pace, bunătate şi lumină. Pentru că este o realitate absolută: veţi reveni într-o zi pe acest pământ, şi depinde de voi şi de felul în care pregătiţi existenţa viitoare, cine veţi fi şi pe cine vaţi întâlni. Înţelegerea acestui adevăr e fundamentală pentru destinul vostru.

De aceea, când întâlniţi greutăţi, încercări, nu vă revoltaţi, nu fiţi dărâmaţi ci încercaţi să treceţi prin ele ştiind că sunt necesare. Dacă nu le acceptaţi, veţi comite alte greşeli şi, la următoarea încarnare, datoriile voastre vor fi şi mai mari şi veţi suferi şi mai mult.

Dar aceasta să nu vă împiedice să vă construiţi viitorul; încercările la care sunteţi supuşi nu vor mai fi decât o furtună peste care veţi trece uşor. Da, dacă oamenii se simt zdrobiţi de încercări, este pentru că nu au nici o scăpare spre un viitor luminos, orizontul lor este astupat. Dar este astupat pentru că ei înşişi au făcut aceasta, şi depinde doar de ei să deschidă o fereastră pentru a vedea soarele.

Nu cei care sunt fericiţi şi copleşiţi, ci cei nefericiţi sunt cei care au nevoie de a dori şi imagina, şi ei o fac de o sută de ori mai puternic decât ceilalţi. Deci, dacă vă simţiţi dezmoşteniţi, acum e momentul de a crea prin gândire un viitor de bogăţie şi splendoare.

Ce veţi face ştiind că veţi moşteni o mare bogăţie sau că veţi porni într-o mare călătorie?

Trăiţi dinainte bucuria a ceea veţi face cu această comoară sau a ceea ce veţi vedea în timpul călătoriei.

OMRAAM- Semintele fericirii

Sensul vieţii- OMRAAM



Fiinţa umană caută, conştient sau inconştient, un sens în viaţa ei. Are nevoie de un motiv de a exista şi în fiecare zi încearcă să-l găsească în tot ce i se petrece, în viaţa familială, socială, profesională. Dar în realitate, nici o reuşită, nici o posesiune materială nu poate să-i dea sensul vieţii, dacă chiar e vorba de un “sens”, iar sensul nu e material, nu putem să-l găsim decât sus, în planurile subtile. Mai jos, nu găsim decât forme. Putem să umplem formele cu un conţinut care e dat de sentiment, de senzaţia pe care o încercăm atunci când iubim un obiect, o fiinţă sau o activitate. Dar sentimentul e trecător, într-o zi sau alta vom simţi un gol şi vom suferi. Trebuie, deci să căutăm un lucru deasupra conţinutului: sensul. Când am atins sensul, posedăm plenitudinea. Citind o carte, privind un tablou, ascultând muzică simţiţi uneori că atingeţi un adevăr care vă transformă viziunea asupra lucrurilor, această revelaţie va dura pâna mâine şi poimâine. Pentru că prin intermediul cărţii, tabloului, muzicii spiritul vostru s-a ridicat foarte sus şi a găsit un sens. E ca şi cum un element etern care a intrat în voi, nu vă mai părăseşte.

Când aţi găsit sensul lucrurilor, îl aveţi pentru totdeauna. Dar pentru a-l găsi trebuie să urcaţi să vă hrăniţi, să vă gândiţi, să iubiţi, să acţionaţi în planurile superioare. Când căutaţi mai jos, nu găsiţi nimic. Nimic din ceea ce e material nu vă va aduce acest sens. În timp ce cu un adevăr pe care îl sesizaţi sau care vi se dă, puteţi lucra şi trăi cu el tot timpul având rezultate.

Pentru a obţine rezultate, trebuie să fim perseverenţi în munca spirituală pe care am început-o, adică trebuie să punem totul în serviciul acestei munci: binele, răul, bucuriile, suferinţele, speranţele, descurajarea, da, totul în slujba acestei munci. Iată ce înseamnă cu adevărat a construi, cum fiecare zi aduce elemente noi. Sensul vieţii, nu-l găsiţi din plin nici în familie, nici în profesie, nici în artă, nici în călătorii, etc. Acestea pot fi mijloace care vă ajută să vă apropiaţi acest sens, dar nu îl conţin.

A găsi sensul vieţii înseamnă a găsi un element care numai lumea divină îl poate oferi; dar nu îl dă decât acelora care, în lungul anilor, au făcut eforturi pentru a ajunge la el. Sensul vieţii nu e ceva ce se poate fabrica afectiv sau mental: nu omul e cel ce decide care va fi acesta pentru el.

Sensul vieţii este recompensa unei munci interioare, răbdătoare, neîntreruptă pe care omul o face asupra lui însuşi.

Odată ce a descoperit sensul vieţii, totul păleşte în prejmă, iar necazurile existenţei cotidiene îşi pierd importanţa. Toţi acei care îşi pierd timpul plângând şi lamentându-se pentru că nu au bani, că nu au succesul sperat, că sunt abandonaţi sau trădaţi, arată, de fapt, că nu au descoperit adevăratul sens al vieţii. Dacă banii, ambiţia, posesiunea unui bărbat sau a unei femei reprezintă pentru ei acest sens, atunci, evident, nu vor lipsi ocaziile să fie dejamăgiţi şi supăraţi!

A găsi sensul vieţii înseamnă a tinde la o stare de conştiinţă atât de elevată, care îmbrăţişează universul întreg, încât micile lucruri ale existenţei se pierd şi se dizolvă. Chiar când e confuz, persecutat, acel ce a găsit sensul vieţii se simte reconfortat şi el e cel care îi priveşte pe alţii cu milă, şi spune:”Săracii, nu văd că, orice ar spune, orice ar face, eu trăiesc în imensitate, în eternitate, particip la viaţa cosmică.”

Nu veţi găsi sensul vieţii dacă nu vă puneţi în slujba unui ideal sublim. Pentru că în spatele acestui ideal, există miliarde de creaturi luminoase care lucrează şi, cînd vor vedea că voi participaţi cu ele la construcţia unei noi lumi, vă vor da toate binefacerile şi atunci veţi fi aşa de plini că vă veţi revărsa. Chiar dacă nu cereţi nimic, chiar dacă nu aşteptaţi nimic, veţi simţi că aţi primit tot.

OMRAAM - Seminte de fericire

Căutarea fericirii - OMRAAM

Fericirea e ca o minge după care fugi, dar când să o prinzi, îi mai dai o lovitură de picior...pentru a putea continua să fugi după ea! Pentru că în această cursă te simţi stimulat; în această căutare, în acest elan pentru atingerea ţelului se găseşte fericirea. Deci, când aveţi o dorinţă, nu vă grăbiţi să o satisfaceţi, pentru că ea vă ridică, vă împlineşte.

Ei da, iată secretul. De ce să cereţi ceea ce veţi putea realiza în câteva luni sau câţiva ani? E prea uşor, nu aşa veţi fi fericiţi, deoarece pentru a obţine ceea ce v-aţi propus nu aveţi nevoie să vă legaţi la Sursa divină, inepuizabilă, singura care vă poate da totul. Cănd sfârşiţi prin a obţine ceea ce vă doreaţi, bineînţeles că veţi fi fericiţi pe moment, dar imediat după aceea, veţi simţi un gol: trebuie căutat încă ceva şi nu veţi fi niciodată satisfăcut.

Atunci, ce e de făcut? Să căutăm ceea ce este mai îndepărtat şi mai irealizabil: perfecţiunea, imensitatea, eternitatea iar pe această cale veţi găsi toate celelalte: cunoaşterea, bogăţia, puterea, iubirea... . Da, le veţi avea fără să le cereţi. În timp ce, dacă vă propuneţi un lucru, vă veţi opri acolo, deci vă veţi limita şi nu le veţi avea pe celelalte. Şi, numai Domnul ştie, dacă veţi obţine ceea ce căutaţi!

Iată pentru ce, cel mai bun sfat pe care vi-l pot da este de a nu cere altceva decât ceea ce e inacesibil. Toate, în rest, le veţi găsi pe drumul vostru, fără a vă opri, fără să vă pierdeţi vremea. Da, dar cine gândeşte aşa? Se spune:”A, dacă obţin această funcţie, dacă câştig acest premiu, dacă mă căsătoresc, dacă voi avea copii....voi fi fericit.” Dar de îndată ce le avem, aceasta nu schimbă mare lucru, ba chiar sunteţi mai nefericiţi pentru că v-aţi oprit aici, în loc să alegeţi o ţintă mai îndepărtată care să vă oblige să mergeţi înainte fără încetare.

Nu poţi fi fericit când ai un orizont prea limitat. Iată de ce egoistul nu poate fi fericit: pentru că el totul este strâmtat. Pentru a fi fericit, trebuie să te lărgeşti până la a îmbrăţişa întreaga lume, şi doar dragostea permite acest lucru. Cel care are multă dragoste, se întinde, se dilată, îmbrăţişează întreg universul, vibreză cu universul; totul se deschide, el nu mai întâlneşte bariere şi fericirea nu-l mai părăseşte. Calea spre fericire este dragostea, da, doar dragostea, nu ştiinţa şi nici măcar filozofia. Ştiinţa, cunoaşterea nu pot să ne aducă fericirea; ele pregătesc calea, orientează şi luminează, dar ele sunt incapabile de a ne face fericiţi.

Cei care ştiu mult nu sunt fericiţi, iar cei care au multă inimă, chiar dacă nu ştiu mare lucru, sunt mult mai fericiţi. De ce? Pentru că Dumnezeu a pus fericirea în inimă şi nu în intelect. Dar inima trebuie să fie generoasă; unei inimi egoiste, cerul şi pământul au jurat să nu-i dea niciodată fericirea. Veţi spune:”Dar cunoaştem atâţia oameni care nu lucrează decât pentru ei înşişi, pentru îmbogăţirea şi puterea lor, pentru glorie şi sunt fericiţi!” Da, în aparenţă, şi pentru cât timp? Acest lucru trebuie văzut. Ei vor obţine, poate, ceea ce doresc, mulţumită intrigilor lor, dar în realitate vor fi privaţi de esenţial: de pace, bucurie şi plenitudine. Chiar dacă ei nu sunt privaţi de nimic material, în interior totuşi vor fi obligaţi să se simtă privaţi.

Cerul priveşte pe cine serviţi, dacă serviţi propriul vostru dumnezeu, egoismul vostru, natura voastră inferioară, el se va întoarce de la voi. El nu îşi împarte bogăţia unor oameni care nu se gândesc decât la a-şi trăi viaţa de necinste, de plăcere, viaţa lor animală. Şi atunci, cine vă va ajuta, cine vă va salva? Banii voştri? Gloria? Celebritatea voastră? Pentru Dumnezeu, există doar două categorii de fiinţe: cei care lucră doar pentru propriul interes, pentru îndeplinirea propriilor dorinţe, şi cei care fac eforturi pentru a-şi ajuta fraţii, pentru a participa la munca a miliarde şi miliarde de entităţi din lumea invizibilă care s-au înhămat la realizarea Împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ. Şi aceştia sunt înscrişi în marea Carte a Vieţii ca binefăcători ai omenirii.

OMRAAM- Semintele fericirii

07 ianuarie 2008

Libertate - Osho

Motivul pentru care oamenii vorbesc mereu despre adevar este clar.
In inima lor exista o sete dupa adevar, le este rusine ca nu sunt in posesia acestui adevar si, de aceea, vorbesc despre el. Insa acestea nu sunt decit cuvinte. Faptul de a trai in conformitate cu ele este prea periculos, riscul este prea mare. La fel se intimpla si cu libertatea. Toti oamenii doresc libertate de exprimare, insa nimeni nu este cu adevarat liber. Si nimeni nu doreste sa fie cu adevarat liber, deoarece libertatea aduce cu sine responsabilitatea; ea nu vine singura. Iar faptul de a fi dependent este simplu; in acest caz raspunderea nu iti revine tie, ci persoanei de care esti dependent.

Oamenii au adoptat deci un mod de viata schizofren. Ei vorbesc despre adevar si despre libertate, insa traiesc in minciuna si sclavie... Iar lanturile robiei sunt numeroase, deoarece faptul de a fi sclavi va face sa fiti eliberati de raspundere. Un om care doreste sa fie liber trebuie sa accepte responsabilitati imense. El nu isi poate arunca raspunderea pe umerii nimanui. Indiferent ce face, indiferent ce este, raspunderea ii revine in intregime.

OSHO

Cartea despre nimic- Osho

Când nu mai există preferinţe şi antipatii, vederea devine limpede, iar ceilalţi îţi apar exact aşa cum sunt. Când această claritate se extinde asupra întregii conştiinţe, existenţa în ansamblul ei îşi revelează realitatea în faţa ta. Această realitate este Dumnezeu, sau adevărul absolut. --- Încercaţi să înţelegeţi: fericirea, nefericirea, tristeţea, bucuria – toate acestea vin şi pleacă, la fel ca şi vremea.
Singur martorul rămâne centrul tuturor lucrurilor, imuabil, neschimbător, lipsit de cauză, unic. Căutaţi acest martor înlăuntrul vostru şi în final totul vă va deveni clar. Atunci când atingi starea de claritate în interior, realitatea exterioară devine transparentă.
--- Tot ce trebuie să faceţi este să deveniţi din ce în ce mai conştienţi de faptele voastre, mai lucizi. Aceasta este singura meditaţie autentică: să devii din ce în ce mai conştient. Atunci când
eşti foarte conştient, luciditatea devine o armă, un cuţit care poate tăia dintr-o singură lovitură toate lanţurile fiinţei.

OSHO,
Cartea despre NIMIC,
ed Mix

06 ianuarie 2008

Meditatie-minte-Osho

Meditatia înseamna sa iesi din minte, sa privesti mintea din afara. Asta este întelesul exact al cuvântului extaz: sa stai în afara. Statul în afara mintii te face extatic, îti aduce fericire si slobozeste multa inteligenta. Când te identifici cu mintea nu poti fi foarte inteligent, pentru ca te identifici cu un instrument, esti restrâns de un instrument si limitele lui. Iar tu esti nelimitat -esti constiinta.
Foloseste-te de minte, dar nu te identifica cu ea. Foloseste-o asa cum folosesti alte masini. Mintea e o masinarie frumoasa. Daca stii s-o folosesti, te va servi; daca nu stii s-o folosesti si începe ea sa te foloseasca pe tine, e distrugatoare, e periculoasa. Ea te va baga în belele, în nenorociri, în suferinte si nefericire, pentru ca masina
este un lucru orb. Ea nu are ochi, nu are intuitie.
Mintea nu vede; ea nu face decât sa repete întruna ceea ce i-a fost inoculat. Seamana cu un computer - mai întâi trebuie sa îl alimentezi. Asta este asa-zisa educatie, mintea e alimentata continuu cu tot felul de notiuni. Apoi devine un depozit mare de amintiri si, ori de câte ori ai nevoie de ceva, ea îti furnizeaza. însa trebuie ca tu sa ramâi stapânul; altfel, ea începe sa te dirijeze pe tine.
Nu te lasa calauzit de masina; ramâi sofer. Tu trebuie sa hotarasti directia, tu trebuie sa hotarasti telul. Tu trebuie sa hotarasti viteza, când sa pornesti, când sa te opresti. Când pierzi controlul si masina merge de capul ei, esti condamnat.
Eu nu sunt total împotriva informatiei. Informatia e buna daca e stocata în memorie si poti s-o gasesti usor ori de câte ori ai nevoie.
E periculoasa doar atunci când n-ai nevoie de ea si ea ti se baga în suflet, te sufoca si te obliga si faci ceva. Atunci esti o victima, atunci e periculoasa. Altfel, e frumoasa. E un mijloc frumos, dar nu e scopul.

OSHO