SCRISOARE DE LA DUMNEZEU

Luaţi un fruct... pe moment fără a ne preocupa gustul, parfumul, culoarea; să ne concentrăm pe ideea că e o scrisoare scrisă de Creator cu raze de soare şi că viaţa noastră depinde de felul în care citim această scrisoare. Dacă nu ştim să o citim, nu vom trage multe beneficii din ea; ce păcat! O fată sau un băiat care primeşte o scrisoare de la iubit, o citeşte şi o reciteşte, cu câtă grijă o mânuiesc, cât de preţioasă este ea pentru ei. Noi aruncăm scrisoarea de la El în coşul de gunoi... nu merită să fie citită? Omul e singura creatură care nu face nici un efort pentru a descifra această scrisoare, chiar şi animalele sunt mai interesate, da, vitele de exemplu, ele ştiu când nu au citit-o corect şi o recitesc. Fructul este o scrisoare de dragoste de la Dumnezeu, care trebuie descifrată. Este cea mai elocventă, cea mai mişcătoare scrisoare de dragoste, deoarece ea zice "Eşti iubit! Cineva ţine la tine aşa de mult încât vrea ca tu să ai viaţă şi îţi trimite mijlocul de a trăi!" Oamenii preferă să înghită în grabă şi nu fac nici o încercare de a citi ce zice El: "Copilul meu, vreau ca tu să devii ca acest fruct, gustos şi dulce şi perfect. Acum tu eşti tare şi acru, încă necopt şi astfel tu trebuie să înveţi. Acest fruct s-a copt prin expunere la soare: fii ca el, expune-te la soare, soarele spiritual, şi el te va transforma din ceva acid şi indigest într-o fiinţă cu culori cereşti". Asta a pus Dumnezeu în mâncare pentru noi, ca noi să auzim şi să acţionăm, se poate ca voi să nu-L auziţi, dar eu Îl aud.

Dacă ştim cum să ascultăm, mâncarea ne vorbeşte. Ea este lumină şi sunet condensate, dar dacă gândurile vă sunt ocupate în altă parte, nu puteţi auzi vocea " luminii ". Lumina şi sunetul nu sunt lucruri separate, lumina cântă, ea este muzică. Ar trebui să ascultaţi muzica luminii; este Cuvântul sacru.

S-ar putea, deasemenea, zice că mâncarea este un fel de "radiestezie". Fiecare fiinţă, obiect îşi are propria sa radiaţie, iar un radiestezist este cel care prinde aceste radiaţii şi le interpretează. Mâncarea pe care o mâncăm a primit radiaţii de pretutindeni, din cosmos, soare, stele, cele 4 elemente şi toate aceste radiaţii au lăsat urme care sunt invizibile, dar totuşi reale, de forma forţelor şi particolelor de energie. S-au înregistrat urme ale tuturor fiinţelor care au umblat şi au muncit pe câmpul unde a crescut şi vă va spune povestea cum Dumnezeu, soarele, îngerii şi oamenii au muncit zi şi noapte, umplându-l de proprietăţi care sunt de folos oamenilor, copiii lui Dumnezeu.

Deşi Natura vede cât de ignoranţi şi somnolenţi sunt oamenii, ea este aşa de generoasă încât zice: " Ce contează. Le voi umple mâncarea cu forţele care îi ţin în viaţă, fie că sunt conştienţi sau nu!" Când omul e tot aşa de inconştient când mănâncă, ca şi animalele, mâncarea îi ajută să crească fizic, îl ţine în viaţă, dar nu îi va ajuta spiritual.

Pentru a primi cele mai subtile particole din mâncare, trebuie să fii pe deplin conştient, bine trezit, plin de dragoste. Dacă întregul sistem e gata să primească hrana în acest mod perfect, atunci hrana e determinată să se reverse în bogăţiile-i ascunse. Ca şi cineva pe care îl primeşti cu dragoste, se deschide şi îţi dă tot ce are; dacă eşti rea, rămâne închis. Expuneţi o floare la căldură şi lumină, se va deschide şi vă va da parfumul ei, dar dacă o lăsaţi la întuneric, afară în frig, nu se va deschide. Hrana rămâne şi ea deschisă sau închisă, depinzând de atitudinea celui care o ia; când ea se deschide, vă dă tot ce are în modul energiilor pure, divine.

OMRAAM- YOGA NUTRITIEI

Noi suntem creatorii viitorului nostru- OMRAAM

Prezentul nostru este rezultatul trecutului nostru. Gândurile, sentimentele, dorinţele pe care le-am avut în încarnările anterioare au declanşat în univers forţe şi puteri de aceeaşi natură care au determinat calităţile, slăbiciunile şi evenimentele existenţei noastre.

Singurul lucru ce ne stă în putere este de a pregăti viitorul. Da, iată ce este neclar pentru majoritatea oamenilor: ei discută la nesfâtşit pentru a afla dacă omul este liber sau nu, unii gândind că este, alţii că nu este liber, dar în realitate ei pun greşit problema. Libertatea nu este o condiţie dată sau nu omului odată pentru totdeauna. În ceea ce priveşte prezentul, libertatea lui este foarte limitată, pentru că prezentul este consecinţa unui trecut asupra căruia este imposibil de a reveni pentru a-l modifica; trecutul trebuie suportat, digerat. Pentru viitor suntem noi liberi, pentru că avem posibilitatea de a-l crea aşa cum îl dorim.

Iată un adevăr foarte important de cunoscut, pentru a putea înţelege în ce sens trebuie lucrat! Dacă nu, ce se întâmplă? Neştiind că putem îmbunătăţi situaţia pentru viitor, suportăm prezentul, ne lăsăm pradă unui comportament din ce în ce mai deplorabil, iar rezultatul e că la următoarea încarnare vom fi şi mai limitaţi, şi mai sclavi.

Începând de azi, puteţi să vă pregătiţi viitorul. Prin dorinţă, gândire şi imaginaţie, veţi alege o orientare, veţi cere cele mai bune calităţi şi condiţii pentru a vă putea manifesta într-o zi ca fiinţe de pace, bunătate şi lumină. Pentru că este o realitate absolută: veţi reveni într-o zi pe acest pământ, şi depinde de voi şi de felul în care pregătiţi existenţa viitoare, cine veţi fi şi pe cine vaţi întâlni. Înţelegerea acestui adevăr e fundamentală pentru destinul vostru.

De aceea, când întâlniţi greutăţi, încercări, nu vă revoltaţi, nu fiţi dărâmaţi ci încercaţi să treceţi prin ele ştiind că sunt necesare. Dacă nu le acceptaţi, veţi comite alte greşeli şi, la următoarea încarnare, datoriile voastre vor fi şi mai mari şi veţi suferi şi mai mult.

Dar aceasta să nu vă împiedice să vă construiţi viitorul; încercările la care sunteţi supuşi nu vor mai fi decât o furtună peste care veţi trece uşor. Da, dacă oamenii se simt zdrobiţi de încercări, este pentru că nu au nici o scăpare spre un viitor luminos, orizontul lor este astupat. Dar este astupat pentru că ei înşişi au făcut aceasta, şi depinde doar de ei să deschidă o fereastră pentru a vedea soarele.

Nu cei care sunt fericiţi şi copleşiţi, ci cei nefericiţi sunt cei care au nevoie de a dori şi imagina, şi ei o fac de o sută de ori mai puternic decât ceilalţi. Deci, dacă vă simţiţi dezmoşteniţi, acum e momentul de a crea prin gândire un viitor de bogăţie şi splendoare.

Ce veţi face ştiind că veţi moşteni o mare bogăţie sau că veţi porni într-o mare călătorie?

Trăiţi dinainte bucuria a ceea veţi face cu această comoară sau a ceea ce veţi vedea în timpul călătoriei.

OMRAAM- Semintele fericirii

Sensul vieţii- OMRAAM

Fiinţa umană caută, conştient sau inconştient, un sens în viaţa ei. Are nevoie de un motiv de a exista şi în fiecare zi încearcă să-l găsească în tot ce i se petrece, în viaţa familială, socială, profesională. Dar în realitate, nici o reuşită, nici o posesiune materială nu poate să-i dea sensul vieţii, dacă chiar e vorba de un “sens”, iar sensul nu e material, nu putem să-l găsim decât sus, în planurile subtile. Mai jos, nu găsim decât forme. Putem să umplem formele cu un conţinut care e dat de sentiment, de senzaţia pe care o încercăm atunci când iubim un obiect, o fiinţă sau o activitate. Dar sentimentul e trecător, într-o zi sau alta vom simţi un gol şi vom suferi. Trebuie, deci să căutăm un lucru deasupra conţinutului: sensul. Când am atins sensul, posedăm plenitudinea. Citind o carte, privind un tablou, ascultând muzică simţiţi uneori că atingeţi un adevăr care vă transformă viziunea asupra lucrurilor, această revelaţie va dura pâna mâine şi poimâine. Pentru că prin intermediul cărţii, tabloului, muzicii spiritul vostru s-a ridicat foarte sus şi a găsit un sens. E ca şi cum un element etern care a intrat în voi, nu vă mai părăseşte.

Când aţi găsit sensul lucrurilor, îl aveţi pentru totdeauna. Dar pentru a-l găsi trebuie să urcaţi să vă hrăniţi, să vă gândiţi, să iubiţi, să acţionaţi în planurile superioare. Când căutaţi mai jos, nu găsiţi nimic. Nimic din ceea ce e material nu vă va aduce acest sens. În timp ce cu un adevăr pe care îl sesizaţi sau care vi se dă, puteţi lucra şi trăi cu el tot timpul având rezultate.

Pentru a obţine rezultate, trebuie să fim perseverenţi în munca spirituală pe care am început-o, adică trebuie să punem totul în serviciul acestei munci: binele, răul, bucuriile, suferinţele, speranţele, descurajarea, da, totul în slujba acestei munci. Iată ce înseamnă cu adevărat a construi, cum fiecare zi aduce elemente noi. Sensul vieţii, nu-l găsiţi din plin nici în familie, nici în profesie, nici în artă, nici în călătorii, etc. Acestea pot fi mijloace care vă ajută să vă apropiaţi acest sens, dar nu îl conţin.

A găsi sensul vieţii înseamnă a găsi un element care numai lumea divină îl poate oferi; dar nu îl dă decât acelora care, în lungul anilor, au făcut eforturi pentru a ajunge la el. Sensul vieţii nu e ceva ce se poate fabrica afectiv sau mental: nu omul e cel ce decide care va fi acesta pentru el.

Sensul vieţii este recompensa unei munci interioare, răbdătoare, neîntreruptă pe care omul o face asupra lui însuşi.

Odată ce a descoperit sensul vieţii, totul păleşte în prejmă, iar necazurile existenţei cotidiene îşi pierd importanţa. Toţi acei care îşi pierd timpul plângând şi lamentându-se pentru că nu au bani, că nu au succesul sperat, că sunt abandonaţi sau trădaţi, arată, de fapt, că nu au descoperit adevăratul sens al vieţii. Dacă banii, ambiţia, posesiunea unui bărbat sau a unei femei reprezintă pentru ei acest sens, atunci, evident, nu vor lipsi ocaziile să fie dejamăgiţi şi supăraţi!

A găsi sensul vieţii înseamnă a tinde la o stare de conştiinţă atât de elevată, care îmbrăţişează universul întreg, încât micile lucruri ale existenţei se pierd şi se dizolvă. Chiar când e confuz, persecutat, acel ce a găsit sensul vieţii se simte reconfortat şi el e cel care îi priveşte pe alţii cu milă, şi spune:”Săracii, nu văd că, orice ar spune, orice ar face, eu trăiesc în imensitate, în eternitate, particip la viaţa cosmică.”

Nu veţi găsi sensul vieţii dacă nu vă puneţi în slujba unui ideal sublim. Pentru că în spatele acestui ideal, există miliarde de creaturi luminoase care lucrează şi, cînd vor vedea că voi participaţi cu ele la construcţia unei noi lumi, vă vor da toate binefacerile şi atunci veţi fi aşa de plini că vă veţi revărsa. Chiar dacă nu cereţi nimic, chiar dacă nu aşteptaţi nimic, veţi simţi că aţi primit tot.

OMRAAM - Seminte de fericire

Căutarea fericirii - OMRAAM

Fericirea e ca o minge după care fugi, dar când să o prinzi, îi mai dai o lovitură de picior...pentru a putea continua să fugi după ea! Pentru că în această cursă te simţi stimulat; în această căutare, în acest elan pentru atingerea ţelului se găseşte fericirea. Deci, când aveţi o dorinţă, nu vă grăbiţi să o satisfaceţi, pentru că ea vă ridică, vă împlineşte.

Ei da, iată secretul. De ce să cereţi ceea ce veţi putea realiza în câteva luni sau câţiva ani? E prea uşor, nu aşa veţi fi fericiţi, deoarece pentru a obţine ceea ce v-aţi propus nu aveţi nevoie să vă legaţi la Sursa divină, inepuizabilă, singura care vă poate da totul. Cănd sfârşiţi prin a obţine ceea ce vă doreaţi, bineînţeles că veţi fi fericiţi pe moment, dar imediat după aceea, veţi simţi un gol: trebuie căutat încă ceva şi nu veţi fi niciodată satisfăcut.

Atunci, ce e de făcut? Să căutăm ceea ce este mai îndepărtat şi mai irealizabil: perfecţiunea, imensitatea, eternitatea iar pe această cale veţi găsi toate celelalte: cunoaşterea, bogăţia, puterea, iubirea... . Da, le veţi avea fără să le cereţi. În timp ce, dacă vă propuneţi un lucru, vă veţi opri acolo, deci vă veţi limita şi nu le veţi avea pe celelalte. Şi, numai Domnul ştie, dacă veţi obţine ceea ce căutaţi!

Iată pentru ce, cel mai bun sfat pe care vi-l pot da este de a nu cere altceva decât ceea ce e inacesibil. Toate, în rest, le veţi găsi pe drumul vostru, fără a vă opri, fără să vă pierdeţi vremea. Da, dar cine gândeşte aşa? Se spune:”A, dacă obţin această funcţie, dacă câştig acest premiu, dacă mă căsătoresc, dacă voi avea copii....voi fi fericit.” Dar de îndată ce le avem, aceasta nu schimbă mare lucru, ba chiar sunteţi mai nefericiţi pentru că v-aţi oprit aici, în loc să alegeţi o ţintă mai îndepărtată care să vă oblige să mergeţi înainte fără încetare.

Nu poţi fi fericit când ai un orizont prea limitat. Iată de ce egoistul nu poate fi fericit: pentru că el totul este strâmtat. Pentru a fi fericit, trebuie să te lărgeşti până la a îmbrăţişa întreaga lume, şi doar dragostea permite acest lucru. Cel care are multă dragoste, se întinde, se dilată, îmbrăţişează întreg universul, vibreză cu universul; totul se deschide, el nu mai întâlneşte bariere şi fericirea nu-l mai părăseşte. Calea spre fericire este dragostea, da, doar dragostea, nu ştiinţa şi nici măcar filozofia. Ştiinţa, cunoaşterea nu pot să ne aducă fericirea; ele pregătesc calea, orientează şi luminează, dar ele sunt incapabile de a ne face fericiţi.

Cei care ştiu mult nu sunt fericiţi, iar cei care au multă inimă, chiar dacă nu ştiu mare lucru, sunt mult mai fericiţi. De ce? Pentru că Dumnezeu a pus fericirea în inimă şi nu în intelect. Dar inima trebuie să fie generoasă; unei inimi egoiste, cerul şi pământul au jurat să nu-i dea niciodată fericirea. Veţi spune:”Dar cunoaştem atâţia oameni care nu lucrează decât pentru ei înşişi, pentru îmbogăţirea şi puterea lor, pentru glorie şi sunt fericiţi!” Da, în aparenţă, şi pentru cât timp? Acest lucru trebuie văzut. Ei vor obţine, poate, ceea ce doresc, mulţumită intrigilor lor, dar în realitate vor fi privaţi de esenţial: de pace, bucurie şi plenitudine. Chiar dacă ei nu sunt privaţi de nimic material, în interior totuşi vor fi obligaţi să se simtă privaţi.

Cerul priveşte pe cine serviţi, dacă serviţi propriul vostru dumnezeu, egoismul vostru, natura voastră inferioară, el se va întoarce de la voi. El nu îşi împarte bogăţia unor oameni care nu se gândesc decât la a-şi trăi viaţa de necinste, de plăcere, viaţa lor animală. Şi atunci, cine vă va ajuta, cine vă va salva? Banii voştri? Gloria? Celebritatea voastră? Pentru Dumnezeu, există doar două categorii de fiinţe: cei care lucră doar pentru propriul interes, pentru îndeplinirea propriilor dorinţe, şi cei care fac eforturi pentru a-şi ajuta fraţii, pentru a participa la munca a miliarde şi miliarde de entităţi din lumea invizibilă care s-au înhămat la realizarea Împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ. Şi aceştia sunt înscrişi în marea Carte a Vieţii ca binefăcători ai omenirii.

OMRAAM- Semintele fericirii

LĂSAŢI-VĂ GRIJILE LA UŞĂ - OMRAAM

În momentele de linişte, încercaţi să vă detaşaţi din ce în ce mai mult de preocupările existenţei zilnice, eliberând gândul, apoi concentrându-1 spre idei şi imagini divine. Bineînţeles, este greu, viaţa este aici cu toate problemele de rezolvat de care nu puteţi scăpa: familia, prietenii, munca,
casa, banii, etc. Atunci, imediat ce închideţi ochii, apar întrebările, îndoielile, grijile, necazurile şi regretele care se prezintă şi încep să vă acapareze. Dar, nu trebuie să vă lăsaţi invadaţi de ele, trebuie să depuneţi eforturi, eliberându-vă cel puţin câteva minute, ca să puteţi gusta aroma
unei alte vieţi.
Când trebuie să intre într-o moscheie, musulmanii se descalţă la uşa ei. Ei, bine, aşa trebuie să procedaţi şi voi cu grijile voastre, ca să puteţi să vă liniştiţi: lăsaţi-le pe moment afară. Apoi, le veţi prelua ieşind, dacă ţineţi neapărat să o faceţi. Uneori, întâlnim persoane care nu pot trăi fără
îngrijorări, existenţa nu are sens pentru ele, dacă nu se agită, dacă nu se tulbură, trebuie să ştiţi că vor exista mereu necazuri şi griji, nu vor duce niciodată lipsa lor, dar, din când în când, este bine să le mai şi uităm!
Cum să-i înţelegem pe oameni? Mulţi vin aici la Bonfin să participe la congresele noastre. După câteva zile, observ că faţa unora se lungeşte, se întunecă. Ii întreb ce se întâmplă cu ei. "Oh!, îmi răspund, nu este normal... - Ce nu este normal?... - Viaţa de aici. -Ah! De ce? Ce vedeţi anormal aici? - Ei bine, este prea multă linişte, este prea frumos, nu suntem obişnuiţi." Vedeţi, oamenii sînt atât de obişnuiţi să se agite încât, atunci când li se oferă posibilitatea să trăiască câteva zile în linişte, ei găsesc acest lucru anormal. Pentru ei, viaţa înseamnă tracasare, neînţelegeri, conflicte. Dovada: în faţa conflictelor, tragediilor, toţi spun:
"Ce vrei, bătrâne, aşa este viaţa!". Ei bine nu, nu aceasta este viaţa, aici întâlnim numai un grad inferior al ei. Nu aici este adevărata viaţă. Nu putem cunoaşte adevărata viată, fiindcă nu am înţeles că trebuie să depunem eforturi ca să-i putem gusta puritatea, frumuseţea, lumina.
In toate epocile, în toate civilizaţiile, au existat cel puţin câteva fiinţe care au gustat această viaţă superioară; ele au descris-o, au oferit reguli, precepte, pentru toţi aceia care şi-o doresc, care vor să guste din ea.
Prima condiţie este să te poţi elibera. Da, pare simplu. Nu trebuie să mai acceptaţi să fiţi mereu nervoşi, neliniştiţi, îngrijoraţi. Oamenii sunt aceia care au făcut viaţa zgomotoasă, dezordonată, haotică, neliniştitoare.
Dacă aţi cere părerea Inteligenţei cosmice, ca să ştiţi cum a conceput ea viaţa, dacă v-ati putea da seama ce înseamnă această viaţă, veţi vedea că ea depăşeşte tot ce s-a putut imagina. De-a lungul veacurilor, oamenii au deformat, au murdărit, au ciopârţit viaţa pe care Creatorul le-a oferit-o.
Şi continuă să o facă! Existenţa este aşa fel concepută, astfel ca omul să se împovăreze, din ce în ce mai mult, căci tentaţiile se înmulţesc: banul, mărirea, puterea, funcţia, avuţiile, adică nişte poveri sub care va sfârşi strivit.
De aceea, este util uneori să ne retragem câteva zile, să scăpăm de preocupări, de griji. Veţi spune: "Da, dar dacă vom încerca să scăpăm de
probleme, nu le vom rezolva niciodată!" Ah, tocmai aici vă înşelaţi. Obsesia rezolvării lor nu vă va conduce la o rezolvare; dimpotrivă, le veţi întreţine şi mai mult timp. Da, dacă nu veţi ajunge la o rezolvare, în loc să le amânaţi, le veţi considera minunate, le mângâiaţi, le sărutaţi ziua
întreagă, iar ele cresc şi se hrănesc pe spinarea voastră, punându-vă la pământ.
Deci, încercaţi să vă uitaţi grijile pentru un moment. Astfel, veţi oferi celulelor răgazul să se refacă, să se înarmeze, să se debaraseze de toate toxinele pe care aceste ganduri le-au adus.

Când ne înfuriem, ne intoxicăm, sângele se încarcă cu impurităţi şi, pentru a le putea elibera din organism, trebuie să acordăm puţin răgaz celulelor; dacă vor fi asaltate fără încetare, ele nu vor avea timp să se debaraseze de otravă. Da, hotărâţi-vă, detaşaţi-vă, oferind lucrătorilor Cerului, prietenilor din înalt, posibilitatea de a repara, de a ajusta, de a echilibra lucrurile. Eu vă văd, fără încetare, copleşiţi, de necazuri, de tristeţi... oh, câtă iubire! Sau mai degrabă, ce legătură puternică , ce adeziv, de care nu puteţi scăpa!
De acum înainte, încercaţi să înţelegeţi momentele de linişte ca pe o ocazie de a vă lăsa gândurile şi sentimentele în pace. Bineînţeles mereu vom găsi în noi lucrători care îşi fac munca lor de organizare şi armonizare, dar atât timp cât nu ne vom calma, uşura sau linişti, îi vom deranja. Liniştea trebuie să fie, mai întâi, un repaus, un răgaz, pentru îndepărtarea tuturor condiţiilor nefavorabile ce se opun activităţii lucrătorilor celeşti.
Deci, puneţi-vă grijile deoparte, într-un colţişor, uitaţi-le şi la puţin timp după aceea, datorită muncii voastre interioare, veţi primi lumina ce vă va permite să găsiţi soluţia. Deseori, se spune că noaptea este un sfetnic bun. Da, pentru că în timpul somnului uităm totul, dar subconştientul nostru lucrează, permiţându-ne, apoi, să vedem mult mai clar lucrurile, să găsim
soluţii. De ce să nu putem face conştient acelaşi lucru, cel puţin o oră?
Da, numai o oră, lăsaţi-vă preocupările la uşă aşa cum vă lăsaţi pantofii, şi pătrundeţi în sanctuarul vostru interior.

Claudia Ungureanu-Maier

RELATIILE DE DUSMANIE ( OMRAM )

URA CREEAZĂ LEGĂTURI

LA FEL DE PUTERNICE CA DRAGOSTEA

Cind detestati pe cineva este exact ca si cum l-ati iubi: deja aveti, o legatura cu el. Ura este la fel de puternica precum dragostea. Daca doriti sa va eliberati de cineva, sa nu-l mai ve]deti niciodata, nu-l detestati, fiti indiferenti. Daca-l uriti ,va legati de el cu lanturi pe care nimic nu le va putea desface; veti fi tot timpul cu el si veti avea de-a face cu el timp de ani si ani. Ura este o forta care va leaga de persoana pe care-o uriti . Este la fel ca in dragoste dar bineinteles, legatura este diferita. Dragostea va va aduce unele lucruri si ura altele, dar la fel de sigur si puternica ca si dragostea.

2. IUBIREA CA MIJLOC DE APARARE

Ca sa va puteti apara de inamicii vostri, iubiti-i . Daca-i detestati, ii dispretuiti sau ii dusmaniti , aura voastra s-a rupt si prin aceste sparturi se stabileste o comunicare cu tot ce este negativ, daunator in ei si astfel primiti rautatile lor , ura lor, care odata intrata in voi , incepe sa va distruga.

Din aceasta cauza Iisus a spus "Iubiti-va dusmanii". Iisus cunostea aceste legi, stia ca atunci cind urim pe cineva, devenim vulnerabil. Pentru a ne apara trebuie sa intram in inatacabila fortareata a iubirii. Sa ne iubim dusmanii este unul din lucrurile cel mai greu de realizat, dar este singura cale de a ne apara de ei.

3. UTILIZAREA JIGNIRILOR

CA PE UN PRILEJ DE EVOLUTIE SPIRITUALA

La cea mai mica jignire, cea mai mica ofensa, natura voastra inferioara va spune: " Da-i o lectie, musca-l , sparge-i gura!" iar voi alergati repede sa-i executati sfaturile. In timp ce natura voastra superioara va spune "Nu te preta la asta , batrine, asa e, dar tu trebuie acum sa profiti de ocazie pentru a o transforma, a sublima acest afront; tu esti alchimist, vei scoate aur! Si asa si este voi primiti o ofensa , o critica nedreapta, natura voastra superioara va mai spune: " De ce sa plingi ore intregi cind ai ocazia sa te pui pe lucru? chiar ar trebui sa multumesti Cerului, pentru ca aceasta persoana a fost trimisa sa-ti dea posibilitatea sa cresti, iar tu stai aici si bocesti ? Dar esti tare prost!"

Discipolul nu urmeaza sfaturile naturii sale inferioare, el nu vrea sa ramina mereu ofensat, nervos, slab, sentimental, capricios, dezechilibrat, degradat , dezordonat, haotic, de aceea el cauta in tot ce i se intimpla un element pozitiv pentru a se pune pe treaba.

4. O METODA DE A IERTA

Cel care este slab si sarac spiritual nu poate ierta, el cauta sa se razbune. Pentru a-l ierta pe cel care v-a facut rau , trebuie sa deveniti mare , bogat, puternic, luminos; sa va spuneti : " Trebuie sa-l iert pentru ca bietul nu stia in ce situatie se afla facind raul, legile justitiei divine sunt implacabile si va suferi pentru a repara raul facut. In timp ce eu chiar daca sunt victima, sunt privilegiat pentru ca lucrez pentru bine, pentru Imparatia lui Dumnezeu, pentru lumina" Si gindind astfel, comparind intreaga splendoare in care traiti alegind drumul

binelui cu mizeria si intunericul celor care sunt nedrepti si rai, emanind sentimente de mila , intelegere si dragoste, prin stapinire de sine. Aceasta generozitate la care nu ati putea ajunge pe nici o cale , o puteti dobindi usor astfel.

Unii vor spune: " Dar aceasta atitudine seamana mult cu cea a fariseului din Evanghelie care se ruga in templu multumind Domnului ca nu este ca restul oamenilor si mai ales ca plebeul care sta ingenunchiat mai incolo ; acesta este orgoliu !" Niciodata! Fariseul se lauda ca postea de doua ori pe saptamina, ca dadea zeciuiala din toate bunurile sale si il dispretuia fara motiv pe plebeu care era mai bun, poate, ca el. Atitudinea de care va vorbesc este diferita. Va spun ca daca sunteti o victima a unor calomnii sau nedreptatiti, recunoscind toate splendorile pe care Dumnezeu vi le-a dat in timp ce dusmanul vostru a fost privat de ele, trebuie sa intelegeti ca in realitate voi sunteti privilegiati . Pentru moment inamicul vostru triumfa, se subintelege, a reusit sa va faca rau, dar totusi el este de plins asa cum sunt toti cei care fac rau fiindca intr-o zi justitia divina ii va pedepsi intr-un fel sau altul.

Vedeti, este cu totul altceva, si in acest sens trebuie sa intelegem cuvintele lui Iisus : " Tata , Iarta-i ca nu stiu ce fac".

5. A INVINGE DUSMANII RIDICINDU-VA DEASUPRA LOR

Gindim ca ne putem debarasa de un dusman, ca l-am putea invinge, vorbind fara incetare impotriva lui. Ei, nu! nu ne putem invinge dusmanii purtind peste tot imaginea lor ; mai devreme sau mai tirziu , ei vor fi invingatorii. Nu-i putem invinge pe cei rai prin rautate, calomniatorii prin calomnie, gelosii prin gelozie sau pe cei furiosi prin furie pentru ca prin acestea ne identificam cu ei, devenim egali cu ei intram in aceeasi categorie.

PENTRU A NE PROTEJA , PENTRU A FI INVULNERABILI, TREBUIE SCHIMBAT NIVELUL, FRECVENTA, DECI NU RAMINETI IN ACELASI VIBRATII, ACELEASI SLABICIUNI, ACELEASI EMANATII ALE INAMICULUI VOSTRU, PENTRU CA, DACA ESTE MAI PUTERNIC, VA VA ATINGE. TREBUIE SA URCATI , ADICA SA ATINGETI REGIUNILE CELE MAI NOBILE, MAI PURE, MAI LUMINOASE. ODATA CE ATI URCAT PRIN VOINTA, MEDITATIE, RUGACIUNE, DUSMANUL VOSTRU NU VA MAI POATE ATINGE PENTRU CA VIBRATIILE VOASTRE SUNT DIFERITE DE ALE SALE. SI DIN MOMENT CE SUNTETI PROTEJATI, BARICADATI CU LUMINA, IUBIRE, PUTEREA CEREASCA, NU NUMAI CA GINDURILE RELE NU VA VOR PUTEA ATINGE, DAR SE VOR INTOARCE IMPOTRIVA LOR SI-I VA ATACA, II VA STRIVI.

Iata cum Initiatii, inteleptii, Marii Maestri si-au invins dusmanii. Ei traiesc o viata atit de pura, de nobila, de cinstita , stralucitoare, ca toti cei care se-ndirjesc impotriva lor isi vor sparge capul mai mai devreme sau mai tirziu , pentru ca exista un soc prin ricosare. Aceasta ricosare nu se poate produce daca sunteti exact ca dusmanii vostri, adica slab, rau, senzual, in acel moment primiti toate murdariile pe care ei vi le trimit. Dar daca va aflati mult mai sus, viata pe care o duceti devine pentru voi o protectie : trimite inapoi tot ce este rau , negativ, celui care a trimis.

Deci , daca vreti sa fiti protejat, aparat , in siguranta fata de tot ceea ce se spune sau se face impotriva voastra, trebuie sa va schimbati viata, sa va situati la un alt diapazon, intr-o alta regiune unde veti fi invulnerabil.

Claudia Ungureanu-Maier

Seminte de fericire

...In asemenea vremuri de restriste, cand putini indraznesc sa pronunte cuvantul fericire, sa ne atarnam de suflet o provocare. Si cred ca nu intamplator in prag de primavara. Pentru ca acest anotimp este un favor al naturii, o posibilitate de a o lua de la capat, o intoarcere periodica la viata. Acum, "la vie en rose" este parca mai aproape de fiecare.

Sunt fericit pentru ca...Pentru majoritatea oamenilor, fericirea e legata de posesiuni: case, bani, masini si cate altele. Multumirea sufleteasca a unora rezulta din placerea de a domina, imbogatindu-­se in scurt timp si cu efort minim printr-o eventuala sfidare a legii. Acestea reprezinta surse ale fericirii pentru unii.

Cred ca pentru multi oameni nu exista o idee clara a ceea ce este fericirea. Majoritatea o cauta, putini o construiesc. Fericirea nu e ceva la capatul unui drum; este drumul insusi, modul cum il parcurgi. Atat cat avem de trait, sa facem tot posibilul sa traim frumos. Sa ne innobilam propria fiinta, pentru ca nu avem nimic in afara ei.

Cred ca fiecare om are formula sa de fericire, pe care trebuie sa o descopere, descoperindu-­se pe sine. Asadar este foarte important dictonul "Cunoaste-te pe tine insuti". Cine reuseste sa-si descopere individualitatea distincta si s-o exprime, acela e un om fericit. Trebuie sa descoperim ceea ce ni se potriveste cu adevarat. Sa realizam un echilibru intre dorintele si posibilitatile noastre. Este foarte important sa fii TU, sa te simti bine cu tine. Pentru asta trebuie sa te cunosti. Ce important este sa nu te plictisesti cand ramai singur cu tine!

Fericirea nu e zgomotoasa; tace si se ascunde. Si nu trebuie strigata pe nume, pentru ca fuge. Dar poate fi descoperita si invatata. Caile spre ea sunt ocolite. nu trebuie sa te intrebi tot timpul dacaesti fericit.

Si daca tot vorbim de retete, sa spunem ca fericirea e un cocteil. fiecare trebuie sa invete sa si-l faca dupa propriul gust. Sa fim curajosi si sa incercam... sa punem in el sanatatea pentru trup si suflet si grija de a ne-o pastra. Sa constientizam acea tainica fericire a omului sanatos carezareste bolnavi la fereastra sau in gradina unui spital. Sa dormim suficient, pentru a ne putea reface trupul si a ne echilibra sufletul. sa petrecem cat mai mult timp in aer liber. In natura iti incarci bateriile. natura este Raiul care activeaza "raiul" din noi. sa dam sufletului hrana de care are nevoie: o carte, un spectacol de teatru, un film si multa muzica. Danseaza!Si daca te impiedici la tango, continua!

Sa fii in pace cu tine, sa-ti doresti doar ceea ce poti avea. Sa-ti deschizi sufletul, stand de vorba cu cineva de incredere. In fiecare zi Dumnezeu se roaga la fiecare sa deschida usa sufletului si sa-L lase sa intre. Nimic nu exista in afara de El!

Sa fii sociabil. Relatiile sociale sunt, dupa parerea unor specialisti, cea mai importanta sursa individuala a fericirii. Sa te consideri bogat daca ai prieteni adevarati. Sa te poti bucura de micile placeri ale vietii, sa stii ca fiecare clipa frumoasa poate fi eterna. Sa ne bucuram de atasamentul unui anima, sa telefonam unor prieteni, sa ingrijim florile de pe balcon. Sa ai zambetul pe buze si sa stii sa-l daruiesti mai ales acelora care nu-l au. Sa-ti dai seama ca e un miracol faptul ca Soarele rasare in fiecare zi. Sa ai soare in suflet si un copilas de mana. Sa te intorci la copilarie si sa pastrezi in tine o parte din sufletul copilului care ai fost. Sa-ti iubesti semenii si sa-i ajuti ori de cate ori poti, fara a astepta nimic in schimb. Sa fii bun: cei rai pot avea noroc, numai cei buni pot fi fericiti; El a vrut sa iubim si sa fim iubiti. si iubirea incepe cu dumnezeu. Gasesti ca e minunat sa respiri, sa mananci, sa vorbesti si nu stii de ce? Mergi, canti, dansezi si toata lumea e a ta? O bucurie calda, fara margini te patrunde la gandul ca dupa ziua asta vor veni altele?Aceasta este adevarata fericire: un element spiritual ce vine de undeva, de sus.

Fericirea adevarata nu poate s-o aiba decat acela care da fericire. Fericirea de-a putea face pe altul fericit!Fericirea vrea ca toti sa fim fericiti!

Fie ca toate aceste "seminte" de fericire sa incolteasca in fiecare din noi!

Omraam Mikhael Aivanhov

ClaudiaUngureanu-Maier